Canalizarea pluvială: ce se întâmplă cu apa de ploaie și cum se poate colecta?

Indiferent că provine de la ploi, din topirea zăpezii, apa trebuie evacuată de pe clădiri, din grădini, de pe alei sau străzi. Colectarea acesteia reprezintă o metodă eficientă de a o reutiliza, în loc să fie lăsată să se risipească. 

De asemenea, apa de pluvială are o duritate scăzută, nefiind calcaroasă, iar pH-ul acesteia este neutru. Din acest motiv, reprezintă o alternativă potrivită și ieftină din mai multe perspective.

Care sunt avantajele colectării apei de ploaie?

Colectarea apei de ploaie vine cu o serie de avantaje de care poți să profiți cu fiecare ocazie:

1. Reducerea riscului de inundații și eroziune a solului

Atunci când alegi să colectezi apa pluvială, contribui la protejarea mediului înconjurător și reduci, de asemenea, eroziunea solului. Mai mult, colectarea apei de ploaie poate scădea semnificativ riscul inundațiilor din anumite zone, acesta fiind încă un avantaj al stocării sale. Această practică este deosebit de utilă în zonele cu risc ridicat de inundații, unde sistemele de drenaj existente pot fi suprasolicitate de ploi abundente. 

2. Reducerea facturilor la apa de rețea

Colectarea apei de ploaie poate contribui semnificativ la reducerea facturilor. Indiferent că deții un puț propriu (acționat electric prin intermediul unui hidrofor) sau depinzi de apa de la rețeaua municipală, reutilizarea sa va scădea cheltuielile lunare. Prin reducerea consumului de apă potabilă pentru uzuri non-esențiale, se va putea observa o diminuare vizibilă a costurilor lunare. Astfel, investiția într-un sistem de colectare este una avantajoasă pe termen lung.

3. Reducerea nevoii de apă subterană 

La nivel global, apa subterană este în scădere continuă, solurile devenind pe timp ce trece din ce în ce mai aride. Irigarea acestora prin intermediul puțurilor adânci poate fi deopotrivă costisitoare, dar și dăunătoare mediului înconjurător. Apa de ploaie poate fi colectată și stocată, iar în perioadele în care este nevoie (zile secetoase, lipsite de precipitații) poate fi folosită în detrimentul unor rezerve subterane. Se depune astfel un efort pentru conservarea resurselor de apă pentru perioadele de secetă, aspect esențial pentru agricultură.

4. Utilizarea in scopuri multiple (non-potabile)

În afara celei pe care o utilizezi pentru hidratare sau prepararea mâncării, apa este majoritar non-potabilă. Indiferent că este întrebuințată la spălarea hainelor, trasul apei la toaletă sau pentru igiena zilnică, apa este folosită în cantități însemnate. Cea provenită în urma precipitațiilor reprezintă un înlocuitor excelent, apa de ploaie putând fi refolosită pentru spălarea vasului de toaletă, a mașinilor sau chiar a animalelor de companie. Folosirea apei de ploaie pentru aceste sarcini reduce semnificativ consumul de apă potabilă, eliberând presiunea de pe rețeaua de alimentare și contribuind la un management mai eficient al resurselor de apă la nivel local.

5. Stimularea creșterii plantelor

În general, apa de ploaie nu este contaminată cu poluanți antropici, motiv pentru care contribuie semnificativ la eliminarea acumulărilor de sare din sol și din plante. Folosită pentru udarea grădinii, aceasta poate contribui la creșterea sănătoasă a florei, în special datorită faptului că este lipsită de clor. 

 

Absența clorului și a sărurilor, prezente adesea în apa de la rețea, transforma apa de ploaie într-o resursă indispensabilă pentru pentru agricultor, îmbunătățind sănătatea solului și favorizând o creștere viguroasă a vegetației, la costuri mult mai bune.

 

Mai mult, există soluții pentru colectarea apei de ploaie care pot fi folosite atât în zona rurală, cât și în mediul urban. Fie că locuiești la casă cu grădină sau într-un mediu urban cu spații verzi limitate, există sisteme adaptate nevoilor tale, pe care specialiștii Vodaland România ți le pot prezenta în detaliu. 

Cum se colectează apa de ploaie

Sursa: Shutterstock

Sistemele pentru colectarea apei pluviale permit reutilizarea acesteia în diferite scopuri. Acestea pot fi instalate atât subteran, cât și suprateran. 

Sisteme de canalizare pluvială subterane

Rezervoarele subterane sunt în special folosite pentru scurgerea apei dintr-o canalizare pluvială din raționamente estetice. Fiind amplasate în interiorul solului, acestea nu strică aspectul general al grădinii sau al spațiului în care sunt instalate. 

Deși costul final poate fi mai ridicat decât în cazul altor sisteme, utilizarea sa în subteran este eficientă și permite folosirea de jgheaburi filtrante. Ulterior, distribuirea apei colectate se poate face direct prin racordarea la instalații de irigare sau la pompe. 

Pentru sistemele subterane, se recomandă verificarea periodică a etanșeității rezervoarelor și a stării filtrelor, pentru a preveni infiltrațiile sau contaminarea apei. În plus, integrarea unor capace de acces facilitează lucrările de întreținere.

Sisteme de canalizare pluvială supraterane

Instalarea acestei metode de colectare a apei este cea mai facilă și se realizează cu ajutorul unei cisterne. Aceasta trebuie amplasată lângă jgheabul de scurgere a apei de ploaie. Astfel, la fiecare ploaie, apa va ajunge prin intermediul burlanelor în cisterna de colectare. 

 

De aici, distribuirea se poate face prin mai multe modalități. Una dintre acestea este montarea unui robinet la cisternă, care permite utilizarea apei în cantități controlate, în funcție de nevoi. De asemenea, se poate folosi și o pompă pentru direcționarea sa în locurile care necesită irigare sau permit folosirea apei non-potabile. 

 

Modalități de utilizare a apei de ploaie

Una dintre cele mai comune modalități de folosire a apei pluviale este pentru irigarea terenurilor (în cazul sistemelor de colectare instalate pe câmpuri) sau a grădinilor. Aceasta este potrivită și pentru curățarea aleilor și a străzilor, indiferent dacă acestea sunt construite din beton, pavele, piatră cubică sau gresie.

Dacă de multe ori alegi să îți speli mașina acasă, apa de ploaie poate fi un înlocuitor ideal al celei provenite din rețeaua locală de distribuție. Mai mult, fiind o apă „moale”, fără substanțe chimice, poate fi folosită și pentru curățarea covoarelor sau în mașina de spălat haine. 

 

Unele persoane aleg filtrarea apei pluviale prin intermediul unor instalații performante. Acestea se atașează fie direct la pompa de distribuție, fie în interiorul cisternei de colectare. De aici, apa rezultată poate fi folosită în interiorul gospodăriilor pentru spălarea vaselor sau chiar pentru prepararea mâncării, dacă aceasta este suficient de curată. 

Utilizarea apei de ploaie: optimizări de costuri operaționale

Optimizarea costurilor se poate realiza și prin folosirea apei pluviale la activitățile care presupun un consum ridicat de care nu te poți lipsi - spălarea toaletelor, a podelelor, udarea florilor din casă sau chiar pentru băi și dușuri.

Pe lângă aceste întrebuințări uzuale, apa de ploaie poate fi valorificată și în activități de construcții, precum prepararea betonului sau stropirea căilor de acces pentru reducerea prafului.

În zonele rurale, apa colectată poate fi folosită cu succes pentru adăparea animalelor, după finalizarea procesului de filtrare. Implementarea unor soluții automate de distribuire, pe bază de robinete temporizate sau sisteme de irigare prin picurare, sporește eficiența utilizării apei și reduce pierderile.

Canalizare combinată sau separată a apelor pluviale

Rețeaua de colectare a apelor pluviale poate fi independentă de sistemul prin care se colectează și se transportă apele uzate din gospodării, sau poate fi un ansamblu unitar, pentru o gestionare la comun a acestor debite. În cazul celui de-al doilea exemplu de infrastructură, atât apele uzate menajere și industriale, cât și cele provenite din precipitațiile atmosferice (apele meteorice), sunt colectate în același sistem și conduse către stația de epurare. 

Aceste rețele mixte sau separate trebuie proiectate astfel încât să minimizeze riscurile de inundație și să respecte reglementările locale privind protecția mediului. Alegerea între cele două tipuri de canalizare depinde de specificul zonei, intensitatea precipitațiilor și gradul de urbanizare.

Colectarea combinată: apa pluviată + apa uzată

Sistemul care transportă atât ape uzate menajere, cât și ape pluviale (meteorice) mai este cunoscut sub denumirea de canalizare combinată. De regulă, o astfel de infrastructură este compusă din elemente cu diametru mare, pentru un management optim al volumelor mari de apă (esențiale mai ales în perioadele cu ploi abundente). 

În cazul canalizării combinate, este recomandat ca sistemele să includă separatoare de grăsimi și nisip, pentru a proteja stațiile de epurare și a reduce riscul de colmatare. De asemenea, întreținerea periodică a acestor rețele este esențială pentru asigurarea unui debit constant.

După o primă etapă în care cele două tipuri de apă sunt stocate temporar la comun, într-un bazin sau tunel subteran, acestea se pot trata prin decantare și dezinfectare. Sunt apoi evacuate într-un corp de apă colector, sau se pot trata la o stație de epurare din proximitate, direcționate la un debit optim, astfel încât să nu existe riscul de supraîncărcare a instalației. 

Colectarea separată a apelor pluviale

De obicei, canalizarea pluvială separată include în structură secțiuni de țevi din beton armat sau țevi metalice ondulate. Conform proiectului de amenajare, prizele de apă pluvială sau bazinele colectoare sunt amenajare la distanțe adecvate, de-a lungul traseului prestabilit. Conductele pentru colectarea pluvială separată sunt amplasate astfel încât să asigure scurgerea gravitațională, de regula, către un curs de apă sau un bazin de retenție. 

Acest tip de sistem permite o gestionare mai eficientă a apelor meteorice, reducând sarcina pe stațiile de epurare și facilitând colectarea de apă pentru reutilizare. În plus, se poate integra ușor cu soluții moderne, cum ar fi bazinele de infiltrare sau sistemele de pavele ecologice, pentru un management sustenabil al apelor urbane.

De ce se dezvoltă sistemul de canalizare pluvială?

Debitul de apă pluvială se produce ca urmare a precipitaţiilor atmosferice. În această categorie includem atât căderea propriu-zisă a ploilor, cât și efectul procesului natural de topire a zăpezii, atunci când aceasta acoperă suprafețe variate - acoperișuri, terase, platforme industriale, curți interioare etc

Un alt aspect important de luat în calcul este frecvența tot mai crescută a fenomenelor meteorologice extreme, cum sunt ploile torențiale sau episoadele scurte de ploaie intensă, ce pot produce acumulări rapide de apă pe suprafețe construite. În acest context, sistemele moderne de canalizare pluvială trebuie să răspundă prompt acestor provocări, reducând riscul de inundații și deteriorare a infrastructurii.

Atât în mediul urban, cât și în zonele rurale ridicate în ultimele decenii, materialele utilizate pentru construirea noilor imobile și elemente de infrastructură rezidențială (ex: beton, asfalt etc) acționează ca o barieră în fața cursului natural al apelor pluviale (meteorice). De aceea, este necesară dezvoltarea continuă a unei infrastructuri optime, ce poate gestiona într-un mod eficient tranzitul acestor ape, pentru a se continua apoi aceleași procese de tratare ca în cazul apelor uzate. 

Canalizare pluvială: monitorizarea fluxurilor operationale

Pe lângă aceste criterii, un rol esențial îl joacă integrarea sistemelor de monitorizare automată a debitului și a stării rețelei, astfel încât întreținerea preventivă și intervențiile de urgență să poată fi realizate rapid și eficient.

Evident, proiectele pentru amenajarea sistemelor de canalizare pluvială depind punctual de criterii-cheie, ce variază de la o lucrare la alta: inclinația solului, suprafața vizată, regiunea și clima specifică acesteia etc.

Însa indiferent de complexitatea acestor factori, implementarea unor soluții de management al apelor pluviale poate reprezenta un răspuns optim pentru suprasolicitarea conductelor și colmatarea acestora, din cauza deșeurilor și materialelor expuse debitului foarte mare de apă.

Astfel, includerea unor rigole de scurgere, a grătarelor de protecție sau a separatoarelor de nisip și ulei în proiectele de canalizare contribuie la un sistem mai rezilient, capabil să facă față nu doar volumului de apă, ci și impurităților antrenate de aceasta.

Când și de ce se plătește apa de ploaie?

Apele meteorice sunt cele care provin din precipitații atmosferice. Apa pluvială ajunge în canalizarea orașului urmând aceleași procese de tratare și generând costuri, ca și apele uzate. Asociațiile de proprietari, abonații – contracte individuale din condominii, instituțiile publice și agenții economici pot suporta financiar serviciile de preluare a apelor meteorice.

Această obligație derivă din utilizarea infrastructurii comune a orașului, iar tarifele practicate sunt stabilite pe baza reglementărilor în vigoare și a volumului efectiv de apă meteorică colectat și tratat.

Acestea acoperă colectarea apei de pe suprafețele deținute, transportul prin intermediul canalelor colectoare, pomparea, epurarea acestor ape care antrenează diverse suspensii. Procesul este mai apoi urmat și redarea acestora în circuitul pluvial natural. Aceste sisteme se pot instala și în locuințele proprii sau în cadrul blocurilor de apartamente, cu ajutorul unor companii specializate din domeniu.

Managementul apelor pluviale: legislatia din România

Bazele legale care reglementează facturarea acestui serviciu sunt Legea nr.241/22.06.2006 – Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare; Ordinul ANRSC nr. 88/20.03.2007- Regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; SR 1846/2 – 2006 Determinarea debitelor de apă meteorică evacuată prin canalizare; Contractul cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare aprobat prin Ordinul ANRSC nr.90/2007.

Este esențial ca utilizatorii să cunoască și să respecte reglementările în vigoare, pentru a înțelege clar modalitatea de calcul a facturilor și responsabilitățile ce le revin în raport cu operatorul serviciului de canalizare.

În România, determinarea cantităților de ape pluviale necesare facturării se face conform cu Standardul Român SR 1846-2 din 2006. Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua de canalizare se determină prin înmulțirea cantității specifice de precipitații comunicată de Administrația Națională de Meteorologie pentru luna anterioară emiterii facturii, cu coeficientul suprafețelor totale ale incintelor construite și neconstruite, declarate de fiecare persoană.

Cu toate acestea, doar cei care deversează apa pluvială în rețeaua de canalizare menajeră plătesc acest serviciu. Apa provenită din precipitații, care ajunge în circuitul natural fără a intra în rețeaua de canalizare menajeră, nu se taxează.

Acest lucru înseamnă că soluțiile alternative, precum rigolele deschise sau bazinele de colectare locală, pot contribui la scăderea costurilor asociate serviciului de canalizare, oferind totodată un beneficiu ecologic.

Apa pluvială este o sursă naturală importantă pentru bunăstarea agriculturii, dar și a florei din grădini sau parcuri. Atunci când plouă, străzile și șoselele sunt spălate în mod natural, precum și imobilele sau terenurile destinate diverselor activități. Poți profita de această resursă prin colectarea și stocarea sa atât din considerente economice, cât și pentru protejarea mediului înconjurător.