Întreținerea gazonului: Activități pe care trebuie să le realizezi periodic

Întreținerea gazonului din curte implică mai mult decât stropirea periodică a acestuia, sau tunderea uniformă a firelor, pentru un aspect plăcut și un grad sporit de accesibilitate. 

Așa cum vei vedea în cele ce urmează, pașii procesului de întreținere sunt variați. 

După ce ai plantat gazonul, iar acesta a prins rădăcini în sol, căpătând suficient de multă rezistență pentru a putea păși pe el, verificările și intervențiile periodice asupra stării sale pot începe. Iată activitățile pe care trebuie să le realizezi periodic, pentru un gazon întreținut.

CUPRINS:

1. Tunderea gazonului 

2. Irigarea gazonului 

3. Fertilizarea gazonului 

4. Aerarea gazonului

 

1. Tunderea gazonului 

Este important de reținut faptul că tunderea gazonului nu are doar un caracter estetic, ci și o importanță practică. Dacă iarba nu este tunsă periodic, firele sale vor căpăta o culoare gălbuie, vor deveni subțiri, iar buruienile cu care se vor amesteca vor fi mai greu de înlăturat. 

Mai mult decât atât, tunderea periodică a gazonului îi oferă mai multă rezistență sub presiunea forței generate de traficul intens, dar și mai multă densitate. Așadar, tunderea este deosebit de importantă, dacă pui preț pe aspectul și sănătatea propriului gazon. 

1.1. Regula de tundere la o treime din lungimea firului

Este recomandat să tunzi doar o treime din lungimea gazonului. În cazul în care tunzi firele sub acest nivel, există o mulțime de riscuri pe care este bine să le cunoști: 

• o vulnerabilitate mult mai mare în fata bolilor și dăunătorilor 
• o suprafață de iarbă mult prea redusă pentru facilitarea fotosintezei 
• un nivel de lumină mult mai mare pentru dezvoltarea semințelor buruienilor
• un risc mult mai mare de compactare a solului, ce îngreunează aerisirea și drenarea. 

Chiar dacă firele de iarbă sunt foarte crescute, respectă aceeași regulă de ⅓ a tunderii. Ulterior, revenirea la o dimensiune preferată de tine se va face gradual. Secționând prea mult la o singură etapă de taiere, gazonul își poate pierde din vitalitate. 

1.2. Frecvența de tundere a gazonului din curte 

Tunde iarba cu regularitate, pentru a nu deveni galbenă, moale și combinată cu buruieni. Fă-ți un program clar de tundere, pe care să îl respecți pe cât de mult posibil, adaptând această etapă doar la condițiile meteo, precum temperatura și umiditatea din aer: 

• Tunderea gazonului primăvara - realizată atunci când riscul de ninsoare este unul foarte scăzut. În perioada martie-mai, asigură-te că iarba gazonului este tăiată o dată sau de două ori pe săptămână (dacă gazonul crește foarte repede).
• Tunderea gazonului vara - se recomandă tunderea gazonului o dată pe săptămână, deoarece căldura specifică acestei perioade încetinește ritmul de creștere. De aceea, în perioadele secetoase, vei vedea că frecvența tunderii poate fi redusă.
• Tunderea gazonului toamna - se revine la programul adoptat în perioada primăverii. Vei continua să tunzi gazonul până când vei observa că acesta nu mai crește. O ultimă tundere presupune secționarea firelor la 3-4 centimetri față de sol. 

1.3. Condițiile optime pentru tunderea gazonului 

Gazonul trebuie tuns doar atunci când solul și iarba sunt uscate. Dacă tunzi gazonul în condiții de umiditate, poziția firelor nu va mai fi una verticală și există un risc mult mai mare de a se lipi. Poziția optimă a firelor este cea verticală, pentru ca lama să acționeze eficient. 

De asemenea, un sol umed și moale crește riscul de împotmolire a roților mașinii de tuns iarba. Dacă a plouat abundent în ultima perioadă, așteaptă până când solul este complet uscat, pentru a nu produce șanțuri sub presiunea mașinii. 

În condiții de maxime termice, îți recomandăm să găsești o fereastră de timp în care tăierea gazonului nu produce un real disconfort. La primele ore ale dimineții sau seara, atunci când vizibilitatea este cât mai bună, poți efectua această etapă de întreținere. 

1.4. Prima tundere după etapa de însămânțare 

După însămânțare, iarba gazonului are nevoie de aproximativ 3-4 săptămâni pentru germinare. De aceea, tunderea sa trebuie să fie realizată cu mai multă atenție în această perioadă, astfel încât firele să beneficieze de un cadru propice pentru dezvoltare. 

În cazul în care grăbești acest proces, după etapa de însămânțare, solul se poate compacta mult mai ușor (mai ales dacă este umed), fapt ce poate duce la o degradare mult mai rapida a firelor de iarbă. 

Este indicat ca prima tundere să fie realizată atunci când acestea au ajuns la o înălțime de 7-10 centimetri, după etapa de însămânțare a gazonului. Primele două tunderi trebuie să reducă înălțimea firelor la 5 centimetri, secționându-se apoi gradual până la 3 centimetri.  

1.5. Soluțiile necesare tunderii gazonului tău

Utilizarea anumitor ustensile în defavoarea altora asigură o serie de beneficii, sesizabile cu ușurință. Iată care sunt principalele soluții avute la îndemână pentru tunderea gazonului și cum te ajută acestea în această etapă de întreținere esențială: 

 

Motocoasa 

• asigură un nivel bun de manevrabilitate, atât în spații deschise, cât și pe suprafețe de gazon reduse, sau pe zone cu diferite grade de înclinație. 
• sursele de energie variază de la un model la altul: motocoase pe benzină, motocoase electrice, motocoase cu acumulatori. 
• dezavantaje ale acestui produs: ești condiționat de lungimea firului sau de autonomia acumulatorilor; arderea carburantului generează poluare în mediul înconjurător. 

 

Mașina de tuns 

• utilizate în general pe suprafețe de teren plane, asigurând un control foarte bun pe direcția înainte, printr-o simplă împingere.
• sursele de energie variază de la un model la altul: mașini de tuns iarba cu acumulatori, pe benzină, electrice și chiar mașini de tuns iarba manuale. 
• printre cele mai preferate modele pentru tunderea gazonului se numără mașina de tuns cu lamă rotativă
• funcții suplimentare pe care le pot oferi: mărunțirea și colectarea deșeurilor vegetale produse în timpul tunderii, ce simplifica întregul proces. 
• dezavantaje ale acestui produs: riscul ca gazonul să nu aibă un caracter uniform (mai ales dacă roțile nu sunt ajustate la același nivel), lungimea cablului pe suprafețe mari (în cazul celor electrice), manevrabilitate redusă în spații restrânse. 

 

Trimmerul electric 

• un alt timp de motocoasă electrică, de dimensiuni mult mai reduse, extrem de utilă în spații în care mașina de tuns este ineficientă: marginea gardurilor, rândurile dintre răsadurile de flori, în zona de borduri si separatoare de gazon, sau în cea de pavele.
• se recomanda utilizarea unui trimmer pentru gazon după ce ai utilizat într-o primă etapa motocoasă sau mașina de tuns, pentru ajustări de dimensiune. 
• dezavantaje: riscul ca gazonul să nu aibă un caracter uniform, colectarea manuală a materialului vegetal produs în urma tunderii gazonului

2. Irigarea gazonului 

Pentru ca gazonul să fie sănătos, irigarea acestuia reprezintă o etapă foarte importantă a procesului de întreținere. Pe lângă aer, lumina naturală și nutrienții adăugați în sol, apa reprezinta un alt element ce asigură viață și trăinicie acestui strat de materie vegetală. 

Implementarea unui sistem de irigare în curte este doar o idee de care trebuie să fii interesat, însă, așa cum vei vedea în continuarea acestui articol, irigarea gazonului se concentrează pe multe aspecte importante: 

1. Irigarea gazonului proaspăt semănat 

După însămânțare și adăugarea unui strat de pământ fin peste semințele îngropate, urmează irigarea gazonului. Solul din care crește iarba nouă trebuie menținut timp de 4-5 săptămâni în umiditate uniformă, cu o concentrare deosebită pe primele 7-10 zile. 

Dacă pământul nu are suficientă apă, acesta se va usca foarte repede (mai ales în lunile caniculare). Dacă va primi mai multa apă decât are nevoie, se pot forma bălți, fapt ce va duce la putrezirea semințelor proaspăt îngropate în sol. 

Solul proaspăt semănat nu se iriga niciodată cu furtunul, deoarece jetul puternic de apă poate împrăștia semințele pe care le-ai utilizat recent. Astfel, germinarea produsă nu va mai oferi rezultatele sperate, prin creșterea neuniformă a gazonului pe suprafața respectivă. 

2. Irigarea gazonului dimineața sau seara

Obișnuiește să activezi sistemul de irigare cât mai devreme posibil, preferabil, înainte de ora 10 dimineața. Astfel, apa are timp pentru a ajunge la rădăcinile firelor de iarbă, pentru a le hidrata corespunzător, pentru ca mai apoi să fie evaporată prin căldură generată de soare. 

Evită să uzi gazonul în timpul zilei (mai ales în lunile de vară), deoarece apa se va evapora mult mai rapid, înainte de a pătrunde în rădăcinile firelor. Astfel, lipsa de apă va duce la îngălbenirea și degradarea gazonului.

Dacă vântul bate cu putere, evită să uzi gazonul, indiferent de oră. Acest fenomen meteo va contribui, de asemenea, la evaporarea rapida a apei din sol, înainte ca aceasta să ajungă la rădăcini. 

Poți uda gazonul și seara, însă înainte de a se înnopta. Dacă apa nu este evaporată corespunzător din sol, iar umiditatea de la nivelul acestuia este mai mare decât cea necesară, această problemă poate cauza dezvoltarea unor boli fungice ale firelor de iarbă. 

3. Irigarea uniformă a gazonului din curte

În cazul în care se observă zone uscate, sau o culoare neuniformă a gazonului, este posibil ca irigarea acestuia să nu fie una uniformă. Asigurarea unui necesar optim de apă, pe întreaga suprafață nu are doar un caracter estetic, ci permite și un nivel optim de sănătate.

Este important sa verifici periodic modul în care sistemul de irigare împrăștie apa pe zonele gazonului. Poți amplasa pe întreaga suprafață a acestuia recipiente goale, pentru a vedea dacă la final, conțin aceeași cantitate de apă. 

4. Verificarea umidității din solul gazonului

Cu ajutorul unei șurubelnițe, sau al unui alt obiect metalic ce dispune de un vârf ascuțit, poți verifica nivelul de umiditate din solul gazonului. Dacă obiectul respectiv pătrunde cu ușurință în stratul exterior al acestuia, pământul are suficienta apă și nu trebuie irigat din nou. 

Utilizarea unui debitmetru digital reprezintă o alta soluție pentru verificarea acestui parametru. De asemenea, mai poți investi și într-un sistem subteran de irigare a solului din care crește gazonul, prevăzut cu un senzor de umiditate. 

5. Cantitatea de apă necesară în proces

Pentru irigarea gazonului este nevoie de suficient de multă apă, pentru ca aceasta să poată coborî la o adâncime de 10-15 centimetri, până la rădăcina firului de iarbă. În cazul unui sol argilos, este recomandat să aplici aproximativ 12 litri de apă pe metru pătrat.

În cazul unui sol nisipos, necesarul de apă se ridică la o valoare de 25 de litri pe metru pătrat. Pentru a cunoaște cantitatea de apă necesară irigării, citește cu atenție datele tehnice ale sistemului utilizat: debitul de apă pe un interval de timp și raza sa de acțiune. 

3. Fertilizarea gazonului 

În timpul unui an calendaristic, frecvența cu care solul gazonului se fertilizează este determinată de anumiți factori esențiali, precum: cantitatea de apă, frecvența sesiunilor de tundere, tipul de sol, temperaturile medii din acea regiune sau bolile de vegetație dezvoltate.

3.1. Importanta fertilizării gazonului din curte

Un gazon sănătos poate avea creșteri spectaculoase pe un anumit interval de timp, rezultând la tăiere între 3-6 kilograme de materie vegetală, la fiecare metru pătrat. Prin creșterea sa, nutrienții din sol sunt absorbiți de rădăcini, fapt ce poate cauza erodarea.

Pe un sol lipsit de nutrienți, care se erodează progresiv, iarba nu mai poate crește la fel de uniform. Astfel, gazonul din curte se va confrunta cu petice de iarbă inestetice, oricât de bine ar fi tunse și irigate suprafețele respective. 

Mai mult decât atât, asigurarea necesarului optim de nutrienți pentru sol asigură un risc mult mai redus de dezvoltare a unor boli specifice, precum și a mucegaiului. Astfel, gazonul se bucură de un mediu propice pentru a se dezvolta corespunzător.   

3.2. Cei mai recomandați fertilizatori de gazon

Formula unui fertilizator se alege în funcție de perioada în care se realizează această operațiune de întreținere. În lunile de primăvară, gazonul trebuie fertilizat cu un produs pe bază de azot, iar primăvara, cele pe bază de potasiu sunt mult mai recomandate. 

De asemenea, cele două etape de fertilizare (primăvara și toamna) urmăresc atingerea unor obiective diferite pentru sănătatea gazonului. Primăvara, fertilizarea asigură aportul optim de nutrienți, după hibernare. Toamna, fertilizarea pregătește gazonul pentru perioada rece.  

Fertilizatorul se poate aplica manual, sub formă de substanță uscată, sau se poate împrăștia uniform, cu ajutorul unui dispozitiv special, daca optezi pentru varianta unei soluții lichide. 

Verifică specificațiile tehnice ale produsului comandat, pentru a cunoaște valoarea optimă la metru pătrat, în funcție de tipul solului și ingredientele active din formula sa.

3.3. Pași necesari pentru fertilizarea gazonului

Alege o zi în care se anunță averse, iar temperatura medie se menține în jurul valorii de 15°C. Înainte de fertilizarea gazonului, solul trebuie afânat prin verticulare. Astfel, apa de ploaie poate ajunge mult mai bine la rădăcina firului de iarbă. 

Dacă nu ploua în ziua respectivă, gazonul trebuie irigat din abundență. Nutrienții din formula fertilizatorului utilizat pot ajunge la rădăcina firului de iarbă doar în cazul în care sunt dizolvați în apă. Pentru împrăștierea fertilizatorilor lichizi pe sol, poți utiliza și o stropitoare. 

4. Aerarea gazonului

Etapa de aerare a gazonului presupune perforarea periodică a solului, pentru ca apa și substanțele nutritive aplicate să acționeze mult mai eficient asupra rădăcinilor. În aceste condiții, un aerator de gazon reprezintă un produs pe care trebuie să îl ai la îndemână. 

În cazul în care solul nu este aerat periodic, se poate compacta. Aceasta este una dintre principalele cauze ale dezvoltării improprii a gazonului din curte. Totodată, compactarea permite condiții optime pentru dezvoltarea bolilor specifice și înmulțirea dăunătorilor. 

4.1. Semne care arată nevoia de aerare

În principiu, orice gazon trebuie aerat de două ori pe an - primăvara și toamna. Principalele semne care indica nevoia utilizării aeratorului pentru gazon sunt următoarele: 

• unele zone de teren în care iarba creste mai greu, sau deloc, spre deosebire de alte suprafețe ale gazonului. 
• prezența unor zone de teren cu apă care băltește, în urma căderilor de ploaie sau a etapei de irigare.  
• nivel de trafic ridicat pe suprafața gazonului, ce poate duce la compactarea sa (de obicei, fenomen existent în lunile calde ale verii).  

4.2. Beneficiile unui aerator pentru gazon

 

Aerarea gazonului reprezintă o practică simplu de realizat, prin care te asiguri că solul este foarte bine oxigenat, iar apa și substanțele nutritive asigură un necesar optim pentru dezvoltarea firelor de iarbă. Beneficiile utilizării unui aerator de gazon: 

• reduce riscul de compactare a solului și stimulează creșterea rădăcinilor
• îmbunătățește absorbția nutrienților
• reduce acumularea de materii vegetale uscate la suprafață
• asigură o permeabilitate mult mai bună a solului
• îmbunătățește drenajul, reducând riscul bolilor fungice
• îmbunătățește schimbul de aer între sol și atmosferă. 

Acestea sunt cele mai importante etape de întreținere a unui gazon. Ține cont de informațiile oferite de Vodaland, pentru ca gazonul din curte să poată fi îngrijit cu simplitate, indiferent de perioada anului, sau de particularitățile solului din care acesta crește!